Malaya Kopania – Cetate
Unelte Document
Fiind situată la intrarea în valea Tisei teritoriul aşezării a cunoscut o locuire intensă de-alungul veacurilor. În mai multe puncte de pe teritoriul comunei au fost descoperite vestigii arheologice, dintre acestea detaşându-se descoperirile de pe dealul Gorodiştea. Acesta este un promontoriu cu pante abrupte ce iese adânc în valea Tisei, oferind un bun control al gurii văii. Platoul dealului a început să fie locuit încă din paleolitic, apoi a continuat să fie ocupat şi în epoca hallsttattiană. Importanţa cea mai mare a cunoscut-o însă în epoca târzie a fierului când, aşa cum atestă săpăturile arheologice desfăşurate pe parcursul ultimilor 30 de ani, pe platoul Gorădiştei a funcţionat unul dintre cele mai importante centre tribale din nordul Daciei. El a fost apărărat de un impresionant sistem defensiv, ale căror urme se păstrează bine până în zilele noastre. În interiorul cetăţii au fost scoase la lumină vestigii ce atestă o locuire intensă, cu un înalt standard de viaţă, dovedit de descoperirea unor mărfuri venite de la distanţe foarte mari (Coatele Adriaticii, Peninsula Crimeea). Alături de acestea, descoperirea mai multor ateliere metalurgice şi a numeroase monede de tip Medieşu Aurit atestă că locuirea de la Malaja Kopanja nu a fost o simplă aşezare ci, foarte probabil, a fost centrul tribal al dacilor nordici. Aşezarea sfârşeşte într-un cumplit incendiu pe care descoperirirle arheologice îl fixează în timp, pe vremea războaielor daco-romane. În ultimii ani, vestigii importante au fost descoperite pe dealul învecinat cetăţii, numit Srednik. Aici au fost descoperite vestigii importante (numeroase arme şi accesorii vestimentare speciale) ce aparţin unui cimitir datand din perioada în care a funcţionat cetatea. Zona Gorodiştei a fost locuită şi în Evul Mediu timpuriu când se pare că a fost utilizată din nou ca fortificaţie de control a gurii Văii Tisei. În Evul mediu târziu, teritoriul aşezării este menţionat ca făcând parte din proprietăţile familiei Perény.