Turţ
Document tools
Printable version
Send as email
Localitatea Turţ este cea mai mare comună a judeţului Satu Mare, având 8017 locuitori din care 6597 ortodocşi (82,28%), 915 penticostali (11,41%), 165 greco-catolici (2,06%), 105 adventişti (1,31%), 95 romano-catolici (1,18%), 60 iehovişti (0,75%) şi 80 atei (0,99%). După naţionalitate, 7926 s-au declarat români, 91 maghiari şi 3 ţigani.
Dintre toponime amintim: Lighet, Lunca Gherţii, Pleşcuţ, Cinturcile Josanilor, Colnic, Ghiezurele, Triholm, Chirciram Pe Hotară, Băbiu, Cetăţeaua, Valea Turţului etc.
Prima atestare documentară a localităţii este din anul 1378, când satul este amintit ca villa walachalis Thwrch. În 1385 apare din nou villa volocalis Turch. În anul 1471 este amintită forma Thwrcz, iar în 1851, Turcz.
Dintotdeauna Turţul a avut o populaţie numeroasă. Astfel, în 1748 aici trăiau 600 de persoane plătitoare de impozit, iar în 1792, 1242 persoane. La recensământul din anul 1930 Turţul avea 3792 locuitori, dintre care 3284 români, 144 maghiari, 3 germani, 2 ruşi, 350 evrei şi 9 ţigani. De remarcat că evreii care au venit aici de pe meleagurile Galiţiei, în secolul al XIX-lea, aveau sinagogă situată în centrul localităţii.
Dintre evenimentele memorabile desfăşurate în Turţ amintim că, în anul 1704, din armata lui Francisc Rákóczy al II-lea făceau parte şi 15 turţeni (Gherman, Dan, Molnar, Demina, Pop, Mărcuş etc.). De asemenea, amintim că şi aici satul a fost condus de voievozi români încă din anul 1499, când sunt amintiţi 2 voievozi (wajda), iar în 1567 un voievod.
La începutul veacului al XVIII-lea (1723) sunt amintiţi iarăşi 2 voievozi în Turţ, Grigore Molnar şi Ioan Borota, ceea ce ne poate crea o imagine despre persistenţa unei vechi instituţii feudale româneşti.
În ceea ce priveşte evenimentele memorabile petrecute aici, amintim că între anii 1768-1779 în Turţ a funcţionat o Academie teologică românească care a pregătit mai bine de 700 de preoţi şi dascăli pentru satele româneşti. Această şcoală care începuse să funcţioneze în 1767 la Satu Mare a fost condusă de preotul şi protopopul Ugocei Dimitrie Ivaşcu, o eminentă personalitate a iluminismului românesc.
În primul război mondial, din Turţ şi Gherţa Mare au fost mobilizaţi 469 de tineri din care 29 au murit pe câmpurile de luptă. Amintim de asemenea că la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918 au participat: Vasile Zbona şi preotul Iustin Pop din Gherţa Mare, Pop Sever, Popa Ioan a lui Nicoară, protopopul Ioan Doboşi, stegarul Vasile Gele.
Există în Turţ 4 biserici (2 ortodoxe, 1 greco-catolică, 1 penticostală) şi 9 cimitire (dintre care unul evreiesc).
