Tămăşeni
Unelte Document
Versiune Tipăribilă
Trimite adr. prin mail
Satul Tămăşeni aparţine, din punct de vedere administrativ-teritorial, comunei Batarci, alături de Comlăuşa, Şirlău şi Batarci. Localitatea este situată în extrema nordică a judeţului Satu Mare, la frontiera cu Ucraina, în zona mărginită de munţii Oaşului.
Dintre cei 509 de locuitori ai satului, 91,55% sunt maghiari, 4,66% români, iar 4 persoane s-au declarat de etnie germană. Din punct de vedere confesional, distribuţia în cadrul localităţii este următoarea: 86,83% protestanţi, 7% ortodocşi, 2,75% romano-catolici, 1,18% greco-catolici, iar 2,24% alte culte religioase.
În cea de a doua jumătate a secolului al XIII-lea, Tamas din neamul Kata a construit o cetate pe o înălţime situată în hotarul satului Băbeşti. Cetatea şi satul format ulterior în imediata sa apropiere păstrează prin denumire numele constructorului (Tamasvaralja – cetatea lui Tamas). Prima menţiune scrisă a satului, sub forma Warallya, datează din anul 1323, când domeniului neamului Kata este împărţit între familiile descendente. În 1464, localitatea apare în documente sub forma încetăţenită de Thamaswaralya. La începutul secolului al XIV-lea, satul este moştenit de familia Lazari, descendentă din neamul Kata. După doar câteva decenii, familia înrudită Csarnavodai, cu centrul de domeniu în comitatul Bereg, devine noua proprietară a moşiei. În secolul al XV-lea, mai mulţi nobili mici, cea mai importantă fiind familia Szepesi, ajung să deţină părţi din sat. După stingerea nobililor din familia Csarnavodai, în secolul al XVI-lea, moşiile acestora au revenit rudelor prin alianţă. În anul 1602, Ioan de Ilosva revendică jumătate din Tămăşeni, alături de alte proprietăţi ale familiei, în calitate de moştenitor pe linie feminină.
Satul a fost grav afectat de atacul tătarilor din 1717: construcţiile au fost distruse în totalitate, iar 23 de locuitori au fost luaţi prizonieri.
Dintre obiectivele turistice, putem menţiona ruinele cetăţii de pe dealul din apropiere şi biserica reformată.
Dintre cei 509 de locuitori ai satului, 91,55% sunt maghiari, 4,66% români, iar 4 persoane s-au declarat de etnie germană. Din punct de vedere confesional, distribuţia în cadrul localităţii este următoarea: 86,83% protestanţi, 7% ortodocşi, 2,75% romano-catolici, 1,18% greco-catolici, iar 2,24% alte culte religioase.
În cea de a doua jumătate a secolului al XIII-lea, Tamas din neamul Kata a construit o cetate pe o înălţime situată în hotarul satului Băbeşti. Cetatea şi satul format ulterior în imediata sa apropiere păstrează prin denumire numele constructorului (Tamasvaralja – cetatea lui Tamas). Prima menţiune scrisă a satului, sub forma Warallya, datează din anul 1323, când domeniului neamului Kata este împărţit între familiile descendente. În 1464, localitatea apare în documente sub forma încetăţenită de Thamaswaralya. La începutul secolului al XIV-lea, satul este moştenit de familia Lazari, descendentă din neamul Kata. După doar câteva decenii, familia înrudită Csarnavodai, cu centrul de domeniu în comitatul Bereg, devine noua proprietară a moşiei. În secolul al XV-lea, mai mulţi nobili mici, cea mai importantă fiind familia Szepesi, ajung să deţină părţi din sat. După stingerea nobililor din familia Csarnavodai, în secolul al XVI-lea, moşiile acestora au revenit rudelor prin alianţă. În anul 1602, Ioan de Ilosva revendică jumătate din Tămăşeni, alături de alte proprietăţi ale familiei, în calitate de moştenitor pe linie feminină.
Satul a fost grav afectat de atacul tătarilor din 1717: construcţiile au fost distruse în totalitate, iar 23 de locuitori au fost luaţi prizonieri.
Dintre obiectivele turistice, putem menţiona ruinele cetăţii de pe dealul din apropiere şi biserica reformată.
